Incepand de astazi avem placerea de a va prezenta cateva articole scrise de invitatii nostri. Astazi o avem alaturi de noi pe Andrada Crangus cu articolul “Turismul balnear romanesc – un subiect inepuizabil”.
…drept pentru care imi propun sa il atacam astazi si sa revenim la el pe durata mai multor interventii, pentru ca e de analizat din foarte multe puncte de vedere: al autoritatii supreme de turism, al agentilor economici, al investitiilor in infrastructura de cura/tratament, al marketingului, al calitatii serviciilor , al calificarii personalului, al parteneriatului public-privat etc.
Astazi as face o radiografie sumara si obiectiva (fara critici si laude, desi am din plin din amandoua) a ceea ce avem in prezent in turismul balnear romanesc- fie de la natura, fie prin traditie, a ceea ce am dobandit de la autoritati/asociatii/organizatii si a ceea e ne lipseste pentru a-l tranforma intr-un segment major al pietei interne si international de turism. Si daca “segment major….” suna a limbaj de lemn, reformularea ar fi “brand balnear romanesc”
Ce avem:
- De la natura, zice-se ca avem 1/3 din apele termale si minerale din Europa. Spre disperarea vecinilor, care sunt mult mai saraci in factori naturali de cura, dar compenseaza prin marketare (spre disperarea noastra)
- Avem si traditie, pentru ca se pare ca primele instalatii de bai termale si minerale au aparut pe teritoriu tarii inca din vremea romanilor (Baile Herculane), iar al doilea Institut de balneologie din Europa a fost infiintat in Romania (1924)
- Factorul uman :
* medicul balneolog, care se pare ca e pe cale de disparitie in multe statiuni. Dar, atat cat mai este – este unul dintre elementele de diferentiere care atrag si apoi fidelizeaza turistul strain/roman
* suita de ajutoare a medicului balneolog: “namolarul”, “baiesul” – ocupatii pentru care, gratie unui proiect de calificare in domeniu derulat de catre OPTBR (Organziatia patronala a turismului balnear din Romania), se poate face acum calificare intr-un cadru organizat (cu patalama), nu doar la locul de munca - Mai avem si sezonalitate zero, pentru ca acest gen de turism poate fi practicat in orice anotimp – spre deosebire de turismul de litoral, de exemplu
- Avem si brand national de turism (de unii acceptat, de altii contestat, insa complet operational in acest moment) – iar turismul balnear este unul dintre cele 6 produse turistice de diferentiere identificate
- Daca nu stiati deja, avem si strategie de turism balnear – un document profesionist semnat de ministerul de resort, proiect derulat impreuna cu o firma de consultant. Atasat de strategia de turism balnear exista si un plan de actiune pe 3 ani de zile – care propune concret 14 actiuni pentru consolidarea acestui segment si pentru o pozitionare adecvata
- Bursa balneara pentru turism – bursa cu specific, cum putine tari au, eveniment cu caracter bivalent (contractare locuri in hotelurile balneare/promovare hoteluri si forum tematic)
- Programe sociale de turism balnear: “Saptamana de refacere”, “Decada balneara”, “Hai la bai“ , programe care favorizeaza accesul la tratament balnear pentru o categorie de public extinsa si propun sejururi intre 6-9 nopti cazare + cure balneare + diverse variante de masa (mic dejun, pensiune completa)
- Investitii in infrastructura hoteliera si de tratament: investitii facute din surse proprii (investitori privati, fonduri de investitii), resurse financiare atrase prin accesarea de fonduri europene (direct, prin intermediul MDRT sau al altor autoritati publice). Un caz fericit in acest sens este statiunea Baile Felix, unde au fost atrase fonduri diverse si care s-a detasat lejer de alte statiuni similare
- Brandul Ana Aslan – va reamintesc ca dr. Ana Aslan a fondat primul Institut de geriatrie si gerontologe din lume si a dezvoltat Gerovital H3 si Aslavital, folosite in profilaxia si terapia imbatranirii
- Ghid al statiunilor balneare editat de catre MDRT (atat de asteptat de piata), care cuprinde informatii de interes specific si este adresat agentilor de turism, medicilor de familie si de specialitate si tuturor celor care au legatura cu acest domeniu.
Ce ne lipseste:
- Agentii de turism specializate exclusiv pe turism balnear. Asta daca nu luam in calcul compania Balneoturism, care a plecat de la idea excelenta de a fi un touroperator nisat si a ajuns sa comercializeze sejururi in Bulgaria
- Mai multe hoteluri care sa detina sigla Europespa-Med – care atesta calitatea infrastructurii generale a terapiilor, igienei si securitatii turistilor. In prezent doar un singur hotel din Romania detine aceasta sigla (Hotel International 4* din Baile Felix)
- marketing, marketing, marketing – incepand cu marketingul de destinatie (balneara) si terminand cu marketingul hotelier. Majoritatea hotelurilor balneo din Romania se inscriu in categoria “un alt hotel de turism balnear”
- Agenti de turism specializati pe turism balnear, medici de familie si de specialitate informati. Din cate stiu, in momentul asta exista doar o singura agentie de turism care face anual un infotrip pe balneo, adresat exclusiv agentilor de turism
- Echipa? Se pare ca incepe sa se contureze incet-incet si echipa. Unul (de) la prefectura, unul (de) la primarie, unul (de) la minister, unul (de) la asociatii….
La o prima vedere, din inventarul de mai sus, care nu si-a propus sa epuizeze ce avem si ce ne lipseste, s-ar parea ca prima categorie este in avantaj. Semn bun.
Radiografia ramane deschisa pentru completarile si comentariile voastre, chiar daca pare un subiect oarecum tehnic…
Credit foto: unsplash.com
Intr-adevar turismul balnear romanesc are foarte mult potential. Nu stiu daca ati vazut si citit pe site-ul mdrt, intalnirea pe care a avut-o Elena Udrea cu niste medici din Kuweit care au fost studenti in Romania si care au trimis pacienti la Baile Felix si au de gand sa deschida acolo un spital si sa aduca 2000 de turisti in fiecare an. Si cred ca trebuie sa incercam sa atragem turisti din Asia si Rusia, pentru ca pe piata Europeana ne va fi foarte greu sa concuram cu tari ca Germania, Spania, Cehia. Si daca s-ar putea face investitii pentru crearea unui segment de turism balnear de lux ar fi excelent. O alta problema a turismului balnear din Romania este ca inca multe din instalatii, hoteluri sunt inca in propietatea statului si sunt prost gestionate. Am fost anul trecut la Baile Felix si am ramas cu impresia ca statiunea a pierdut din viata pe care o avea acum 10 ani.
Mi se pare o idee buna folosirea brandului Ana Aslan in turismul balnear. Desi parerea mea e ca Romania a pierdut trenul in folosirea acestui brand mai ales pentru creari unui brand al turismului de litoral. Romania a fost prima tara care a recunoscut legal utilizarea talasoterapiei in medicina si daca am fi stiut sa combinam asta cu brandul Ana Aslan am fi putut rupe sezonalitatea pe litorar si crea una avantaj competitiv.
Lipsa agentiilor de turism specializate pe turismul balnear poate fi completata cu o informare corecta si formarea agentilor de turism. Nici in alte tari exista foarte putine agentii specializate pe acest segment si pachetele turistice de turism balnear se vand de obicei in agentiile generaliste traditionale si online. Cred totusi ca existenta de agentii specializate pe turismul de sanatate ar ajuta la dezvolatrea acestui tip de turism in Romania.
Sigur doamna Margalina, stiu de demersurile vizavi de generarea fluxului de turisti kuweitieni in Romania, insa din punctul meu de vedere, in aceasta faza, piata principala este Romania. Suntem o piata de cca 22 mil de potentiali turisti, cu care trebuie sa comunicam constant si corect. Fiecare touroperator sau unitate hoteliera renovata are si cativa turisti straini (Germania, Austria, Israel, Rusia etc), insa daca ai nostri nu sunt multumiti de servicii si de infrastructura (hoteliera, medicala etc), in mod sigur nu vor fi nici strainii care stim foarte bine ca deseori au standarde mai inalte.
Oricum, lent dar sigur, lucrurile se misca: sunt investitii puternice in modernizarea hotelurilor si a infrastructurii de tratament, exista cazuri fericite de hoteluri cu servicii minunate, mdrt promite mult prin masterplanul de care vorbeam mai sus…e clar, suntem pe un trend ascendent, insa mai avem de lucrat la comunicare. Pe de alta parte, un motor foare bun al acestui segment va fi si concurenta, pe masura ce vor fi tot mai multe hoteluri renovate (sau noi) se va ridica si calitatea generala a turismului balnear.
Conceptul de turism balnear la noi in tara cred ca este cel mai adesea asociat doar see you persoanele la pensie, ceea ce nu mi se pare o atitudine sanatoasa. De ex eu am 28 de ani si imi doresc sa merg la centre Spa si de relaxare la noi in tara, daca am avea see you adevarat asa ceva, si daca am avea de unde alege. Nu putem sa dam ca exemplu doar Ana Aslan si sa spunem ca avem de unde alege.
Pacat ca hotelurile care mai apar nu inteleg ca este foarte important sa respecte anumite standarde si sa isi rasfete clientii. Ar avea numai de castigat. Si nu trebuie asteptat bani de la stat sa se faca si sa se dreaga. Daca am lua o statiune si hotelurile din zona respectiva ar privi mai departe de propria lor curte, see you siguranta ar reusi sa creeze un mediu inconjurator mult mai placut.
@Marina: Exista si in Romania centre de wellness si spa,insa din pacate nu beneficiaza de o comunicare puternica pentru a ajunge in randul consumatorilor. Astfel, turistul trebuie sa mearga el catre informatie (adica sa si-o caute singur), nu vine informatia catre el- nici direct, nici prin intermediul agentilor de turism (care sunt prea putin informati). Pe de alta parte, turismul balnear este un segment cu mare vechime si o notorietate imensa pe piata, insa nici el nu beneficiaza de comunicare pentru a anunta ca hotelurile balneo s-au modernizat si nu se mai adreseaza in exclusivitate pensionarilor…Din punctul meu de vedere este rolul ministerului de resort de a bugeta si a gestiona aceasta comunicare catre consumatori si catre agentiile de turism, pentru ca ar avea o alta forta.