WTM: Trendurile globale in turism si calatorii in 2012

Trecand peste deschiderea oficiala a WTM (unde au fost decernate si cateva premii pentru industrie, de care voi vorbi poate cu alta ocazie), mi-am inceput editia 2012 a targului cu seminarul in care Euromonitor si-a prezentat Raportul privind trendurile globale in industria turistica pentru 2012, cu previziuni de intensificare pana in 2016. Global Trends Report a fost lansat prima data in 2006 si de atunci WTM in colaborare cu Euromonitor isi prezinta anual previziunile despre evolutia pietei de turism la nivel global.

S-a vorbit mai intai despre contextul general al pietei:

•  cresterea economica globala ramane in continuare polarizata, exista si economii in crestere care au o evolutie foarte buna, dar si tari in curs de dezvoltare care continua sa stagneze
•  numarul de turisti la nivel mondial va atinge 1 miliard in 2012, in crestere cu 3,4% fata de 2011, crestere provenita din zonele Asia Pacific si Europa de Est
•  pietele sursa (emitatoare de turisti) cu cresterea cea mai semnificativa sunt natinunile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China), in timp ce pietele europene traditionale si SUA raman vulnerabile din cauza masurilor de austeritate determinate de criza si a precautiei turistilor
•  se asteapta ca in perioada 2012-2016 sa performeze foarte bine turismul medical, turismul de shopping, vacantele cu trenul, croazierele si spa turismul, in timp ce business-urile online vor fi in continuare sustinute de zona de offline, dpdv valoric
• pietele in crestere/in dezvoltare vor inregistra performante notabile dpdv al rezervarilor online, gratie cresterii gradului de penetrare a internetului, in combinatie cu metodele de plata online imbunatatite
•  consumatorul a castigat un rol important in industria turistica datorita nivelului de informatie si diversitatii ofertelor favorizate de catre revolutia fenomenului de online booking

Raportul a punctat trendurile in 7 regiuni din lume si a prezentat 2 strategii principale. Pentru a nu afecta calitatea informatiei, prefer sa pastrez mesajul cheie in limba engleza:

1. America: the attraction of forbidden lands

America se deschide catre tari in care anterior existau bariere de calatorie pentru cetatenii americani. Tari precum Coreea de Nord, Cuba, Myanmar (Birmania) catre care s-au relaxat conditiile de calatorie (Cuba si Coreea de Nord) sau care si-au reluat relatiile diplomatice cu SUA (Birmania) spera sa beneficieze dpdv economic de pe urma cresterii turismului. Pe de o parte aceste piete au un potential foarte mare de a absorbi turisti americani, oferindu-le pachete de vacanta diversificate, dar pe de alta parte ramane riscul de instabilitate politica a acestor tari care poate influenta turismul. Nu in ultimul rand este important cine va castiga alegerile in SUA, caci se pare ca un alt presedinte decat cel actual va avea viziuni diferite pe acest subiect

2.UK: Tingo rips up the rule box

Marea revelatie a pietei britanice din punctul de vedere al consumatorului se pare ca este Tingo, detinut de catre Trip Advisor.

Tingo este mai mult decat un site de rezervari hoteliere online, pe langa componenta de booking avand inca doua componente inovative care se traduc astfel: dupa ce s-au efectuat rezervarea si plata, daca hotelul iese pe piata online cu un tarif mai mic decat cel achitat site-ul face rebooking la tariful respectiv (utilizand reteaua de afiliere Expedia) si restituie diferenta cumparatorului. Rebooking-ul si refunding-ul se fac in termen de pana la 24 de ore inainte de check-in. Pana in august 2012 Tingo a restituit deja 56.000£ consumatorilor.

Ma intreb cum vor influenta Tingo si site-urile similare politica de revenue management a hotelurilor si distributia online.?!

Cu alte cuvinte, Tingo si alte modele similare de business ne comunica faptul ca, pentru a ramane competitive pe piata, companiile trebuie sa isi regandeasca modelele de business, avand in centru consumatorul si pledand pentru un rol cat mai pasiv al acestuia in intreg sistemul de rezervare a vacantei. Se asteapta o adoptare a modelului si de catre alti operatori de turism: touroperatori, companii de rent a car, companii de transport feroviar. Iar din partea Tingo se asteapta o revolutionare a politicilor de anulare a rezervarii practicate de catre companiile aeriene. Subiect care reprezinta o mare provocare pentru liniile aeriene, oare cat va mai dura inflexibilitatea pe care o cunoastem cu totii?

3. Europe: BRIC’s grand shopping tour
Europa imbratiseaza trendul ascendant al turismului de shopping, tarile de provenienta a turistilor fiind natiunile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China). Destinatia cheie pentru shopping este Paris, dar la mica distanta de aceasta se afla Londra, Frankfurt, Milano, Madrid.

Personalul din centrele comerciale de renume sau din marile outlet-uri este recrutat pe criteriul utilizarii limbilor BRIC, sunt acceptate carti de credit locale ale acestor tari, exista deal-uri intre touroperatori si marile lanturi de magazine pentru ca acestea sa fie incluse in pachet. Printre tarile castigatoare la acest capitol se numara: Franta, Italia, Germania, Elvetia, Spania, UK. Un exemplu relevant: se pare ca 95% dintre turistii chinezi care intra in magazinul Louis Vuitton din centrul Parisului viziteaza magazinul in mod organizat (turism de shopping)

4. Middle East: Rise of shopping hotels
Cifrele inregistrate in EAU si Arabia Saudita pe segmentul turismului de shopping sunt infricosator de mari:
– Festivalul de shopping din Dubai a atras anul trecut cca 3,5 mil turisti
– pe durata festivalurilor de shopping rata de ocupare a hotelurilor atinge deseori 90%, mai ales in cazul hotelurilor amplasate in proximitatea mall-urilor
– turistul de shopping cheltuieste in medie 3.000 $ la o runda de shopping

Hotelurile exploateaza aceasta nisa si se muta din proximitatea mall-urilor in interiorul acestora. In prezent sunt in constructie10 shopping mall-uri de dimensiuni foarte mari in Orientul Mijlociu, localizate in EAU, Qatar, Liban si Egipt si, evident sunt targetati turistii care practica luxury shopping.

5. Africa: Destination Nollywood
N-o sa va vina sa credeti (mie nu mi-a venit), s-a nascut o noua stea in industria filmului: Nollywood. Industria nigeriana de film (Nollywood) este dpdv volum a doua cea mai mare din lume, dupa Bollywood (India) si inainte de Hollywood (SUA), cu peste 2.000 de filme produse anual.

Filmele produse aici (preponderent in Lagos) sunt extrem de populare in randul tarilor africane (Sierra Leone, Cameron, Gabon, Kenya, Africa de Sud, Gambia), se distribuie prin intermediul posturilor TV si al DVD-urilor, iar locatiile de filmare atrag un numar impresionant de turisti. Un alt segment important pentru piata de turism de tipul Nollywood este diaspora nigeriana.

Pe fondul acestui trend se inregistreaza investitii in domeniul hotelier, intrarea pe piata a unor lanturi internationale (Radisson Blue, Sheraton etc) si deschiderea destinatiei de catre operatori de transport aerian cum este low-cost-ul african FastJet.

6. Asia: Car brands take on hotels
Industria hoteliera asiatica inregistreaza cresteri mari, in frunte cu Vietnamul. Asia reprezinta o piata cu un potential foarte mare pentru hotelurile de lux, iar China este in top. Intrarea pe piata hoteliera a brandurilor de lux s-a produs deja in Europa si Middle East: hotelurile Armani in Milano si Dubai si hotelurile Missoni in Edinburgh si Kuweit.

Printre brandurile auto care au in plan sa atace piata asiatica: Lamborghini, iar dintre cele cu potential de a-si extinde business-ul in domeniul hotelier: Mercedes Benz, Porsche, Ferrari, Jaguar.

7. India: Gold rush on low cost
Intrarea pe piata indiana a companiilor de transport aerian low-cost a deschis noi oportunitati de travel pentru amatorii (indieni) de aur, care calatoresc in EAU si in alte tari din zona Golfului Persic pentru a achizitiona aur. Castigatoare de pe urma acestui trend se asteapta sa fie, in afara de destinatia consacrata Dubai, tari precum Oman si Kuweit. Se preconizeaza si intrarea pe piata a unor companii aeriene internationale, avand in vedere ca guvernul indian si-a modificat politica de actionariat a liniilor aeriene indiene, iar companiile straine pot acum sa preia 49% din actionariatul acestora.

8. Travel technology: The power of smart TV
Se pare ca in 2012 rezervarile hoteliere online au inregistrat cea mai spectaculoasa crestere de pana acum, gratie vanzarilor masive ale agentilor de turism online. Totusi, categoria cu cel mai mare succes in turismul online ramane transportul aerian. Pe fondul acestui trend digital, compaii precum Samsung, LC, Sony, Panasonic au lansat deja primele modele de Smart TV, care, asemeni telefoanelor smart, integreaza televiziunea cu internetul si cu social media. Noile modele de smart TV vor favoriza interactiunea intre utilizatori, companii de publicitate, dezvoltatori de aplicatii online, dar si personal intre utilizatori. Ce e interesant de retinut aici este ca vecina noastra Serbia (prin Biroul sau de Turism) si-a lansat deja propria aplicatie pentru smart TV, care permite utilizatorilor sa vizualizeze poze si filme video despre destinatii si servicii, sa parcurga oferte si sa afle tarife via conexiunea la internet pe smart TV.

Probabil nu foarte departe in timp consumatorii vor putea sa rezerve rapid servicii turistice direct de pe canapea, din fata televizoarelor smart, prin intermediul aplicatiilor sau website-urilor de travel.

9. Global Village: Digital Detox
In timp ce dependenta de noile tehnologii si de mijloacele rapide si accesibile de a ne rezerva vacanta creste, in paralel se dezvolta si un trend care isi propune sa ne tina departe de aceste tehnologii, macar pentru cateva zile. Expunerea continua a consumatorilor la mediul digital cauzeaza un grad de stress tot mai ridicat in randul acestora, drept pentru care hotelurilor propun vacante de detoxifiere digitala :). Nu, nu e ogluma.

Raportul google “Our mobile planet” spune ca in SUA in 2012 80% dintre utilizatorii de telefoane smart nu pleaca de acasa fara acesta, iar conform UK Post Office 13 mil de britanici sufereau in 2008 de sindromul “nomophobia” (no mobile phobia), fiind stresati daca telefonul lor mobil s-a defectat, are bateria descarcata sau a fost pierdut.

Pachetele de detoxifiere digitala promoveaza socializarea, petrecerea unui timp de calitate in familie pe durata vacantei, imbunatatirea parametrilor vitali de sanatate. Printre facilitatile oferite de hoteluri sunt: camere sau spa-uri fara tehnologie, apartamente de tip “tranquillity”, iar dintre pachetele deja operationale in mari lanturi hoteliere: “technology break”, “be unplugged”, “BlackBerry crèche”.

Am ascultat cuminte acest raport, dar n-am putut sa nu observ urmatoarele chestiuni:

•  inteleg ca avem macro-trenduri, care aduna la un loc milioane de turisti si zeci de miliarde de euro, dar ce se intampla cu micro-trendurile, de ce nu vorbim si despre ele?
• majoritatea tendintelor de mai sus pot fi descrise cu doar 3 cuvinte: shopping shopping shopping , luxury , tehnologie tehnologie. E adevarat, toate acestea se vand la pachet cu alte activitati, dar acelea sa fie atat de mici incat sa nici nu conteze intr-un raport?
•  apar intr-adevar mentionate: turismul medical, vacanta cu trenul, crozierele si turismul de wellness & spa, dar li s-au dedicate fix 2 randuri intr-un raport de 53 de pagini!
•  la intrebarea mea ref la micro-trenduri mi s-au fluturat cele doua randuri din raport si suplimentar mi s-a spus ca in Ungaria este in crestere spa turismul
•  n-am auzit nicio alta vorba despre Europa centrala si de est (cu exceptia aplicatiei pentru smart TV lansata de Serbia). Sa fim atat de neatractivi pentru turisti si pentru investitori?
• niciun cuvant despre turismul responsabil (care are dedicata o zi intreaga la acest targ), despre eco-turism, despre turismul de aventura sau activity turismul (atat de la moda pe de alta parte la WTM)?!
• sa fie chiar atat de rau? Turismul cultural, de ex, sa regreseze chiar asa in favoarea turismului de shopping?

Sincer? Acest raport, caruia nici pe departe nu intentionez sa-i contest rezultatele, mi se pare ca are drept scop favorizarea unor destinatii, influentarea consumului si chiar a investitiilor in zonele respective. Face asta nu comunicand neadevaruri, ci omitand sa vorbeasca si despre trendurile din planul doi si despre destinatiile din planul doi.

Va incurajez sa va faceti propria parere parcurgand raportul direct de la sursa si, eventual, sa mi-o comunicati si mie. Zic ca e un subiect mult prea important pentru a ramane nevorbit.