Bine v-am regasit dupa o noua editie a TTR, Targul de Turism al Romaniei 2013. Nu mi-am propus sa fac radiografia acestei editii a targului, aveti destule surse la indemana pentru a citi ce s-a intamplat la Romexpo timp de 4 zile, daca n-ati ajuns sa vedeti cu proprii ochi.
Mi-am propus insa o proiectie personala a TTR 2020. Altfel spus, voi incerca sa imi imaginez cum va fi editia de peste 7 ani a celui mai mare targ de turism din Romania. Proiectie realizata pe baza evolutiei pietei, a asteptarilor mele de profesionist, a experientelor acumulate la alte evenimente similare din strainatate sau pe la evenimente ale altor industrii din Romania. Si nu in ultimul rand, tinand cont de evolutia fireasca a tehnologiei.
Momentul 2013
- Piata de travel din Romania prin agentii de turism membre ANAT se ridica in momentul de fata la maximum 700 mil eur. La care se adauga piata de travel agentii de turism ne-membre ANAT + piata de travel extra-agentii de turism (linii aeriene, hoteluri, pensiuni, platforme de rezervari online). Probabil ajungem bine catre 2 mld eur/an, din care as estima ca online pur avem sub 10%.
- TTR are o componenta puternica de B2C, toate cele 4 zile sunt destinate atat relatiilor de business cu partenerii, cat si relatiilor cu consumatorul final. Componenta de B2B este cumva diluata de existenta unor evenimente paralele de profil (bursele de contractari)
- Unul dintre obiectivele majore ale expozantilor persoane juridice (SRL-uri si SA-uri) este vanzarea. Pentru cateva zile, Romexpo se transforma intr-o taraba imensa unde companiile de turism se intrec in discount-uri, oferte speciale si vacante cu preturi turbo.
- Exista o zona slab conturata de evenimente, care este sinonima, cu mici exceptii, cu conferintele de presa si lansarile de produse
- TTR este organizat de catre Romexpo, in parteneriat principal cu ANAT si mai apoi cu alte patronate din turism
- Comunicarea externa este gestionata de catre Romexpo, care in fapt nu este altceva decat un simplu detinator de spatiu expozitional.
- Promovarea se face preponderent offline, pe principii traditionale (ca sa nu le numesc invechite). Exista un site simplist al targului, unde informatiile nu sunt actualizate in timp real, se trimit cateva comunicate de presa ANAT pre- si post eveniment, sigla targului pare desenata de un scolar stangaci, asemenea materialelor grafice de promovare a evenimentului. Iar selectia canalelor media unde este promovat TTR este aceeasi de acum 10 ani. Uimitor, exista o pagina de Facebook a evenimentului.
- Centrul de presa Romexpo este activat strict pentru desfasurarea de evenimente in contextul targului. Fara a avea si functionalitati de centru de presa in sensul propriu al cuvantului (inregistrare presa, infrastructura de comunicare la dispozitie pe durata targului, conexiune la internet etc).
- Achizitionarea accesului in targ se face in special offline, la ghiseu. Exista si o varianta de pre-inregistrare online, care in final te trimite tot catre functionarul de la ghiseu.
- Numarul de vizitatori in targ variaza intre 15.000-30.000 persoane, in functie de editie (primavara, toamna), iar biletul a ajuns la 15 ron/vizitator
- Promovarea destinatiilor si a produselor turistice se face mai ales prin intermediul materialelor tiparite, care atinge in continuare o cantitate record (brosuri, flyere, sacose de hartie)
Momentul 2013 al TTR nu face decat sa ne confirme ca actionam local pe o piata globala. Ca piata de turism din Romania este o piata prea mica pentru a avea un targ organizat local dar la standarde internationale.
Momentul 2020
- Nu voi risca o cifra absoluta aici a pietei de turism in 2020 (care cu siguranta va fi superioara celei actuale), as estima doar ca turismul online va reprezenta sub 50% din total. Asta mizand pe faptul ca tehnologia nu se va ieftini subit si ca educatia tehnologica in randul consumatorului de travel nu va avea un avant incredibil.
- Componenta de B2B la TTR va creste, iar targul va absorbi toate evenimentele de segment existente ( Bursa de turism balnear, Bursa de litoral etc). Cu siguranta vom avea minimum 2 zile de targ dedicate exclusiv profesionistilor. In zilele B2C, turistii vor vizita targul mai degraba pentru a-si face research-ul de destinatie, nu pentru a achizitiona pachete turistice .
- Ponderea destinatiilor externe si a destinatiilor din Romania in numarul total de expozanti o sa fie cu min 30% mai mare decat in prezent, iar activitatea de promovare a expozantilor in targ va prevala activitatea de vanzare (chiar si in randul agentiilor de turism). Vor fi bine reprezentate nisele.
- Zona de evenimente va fi foarte bine conturata si va absorbi probabil, la randul ei, evenimentele de genul eTravel Conference. Aici vor avea locurile lor de cinste modulele de tehnologie de business, de internet & mobile, de marketing si comunicare. Plus zilele dedicate turismului responsabil si actiunilor de CSR, dar si evenimentele destinate segmentelor (turism balnear, family travel, corporate etc). In continuare, nu vor lipsi conferintele de presa, in special cele dedicate promovarii destinatiilor si vom avea evenimente pe proiecte transfrontaliere sau de promovare multidestinatii.
- Pentru zona de B2C vor fi initiative individuale sau comune de organizare a unor targuri de turism online, care sa aiba drept obiectiv principal vanzarea. Posibil sa asistam la o componenta online a TTR, dezvoltata in cadrul targului, in paralel cu componenta offline. Vor fi tot mai dese actiunile de tip “Black Friday” online.
- Organizarea targului va fi preluata de catre o firma specializata in organizarea de evenimente, iar Romexpo va ramane un simplu subcontractor de spatiu expozitional. In cazul optimist, Romexpo va intra in parteneriat cu o firma care organizeaza evenimente, pentru a-si imbunatati serviciile pe acest segment. Cel mai probabil, ANAT va deveni, alaturi de celelalte asociatii patronale, un partener onorific al targului, nu va mai avea si calitatea de co-organizator, cum as zice ca se intampla in 2013
- Organizarea targului (inclusiv a zonei de evenimente: speakeri, invitati, sponsori etc) va fi gestionata de catre compania in discutie. La fel si comunicarea externa a evenimentului, care va merge mult catre media online si va actiona si pe zona de event ambassador (bloggers & more)
- Pe B2B vor exista instrumente online de networking si de elaborare a agendei personale de targ, traduse in soft-uri dedicate. Platforme online de gestionare a prezentei la targ, sinonima cu obiective de networking si business (intalniri 1 la 1, networking, participare la workshop-uri)
- Evenimentul va fi filmat in intregime de catre o televiziune online si vor exista sesiuni de live streaming. Posibil sa existe chiar si un pachet de acces online, pentru cei care sunt interesati strict de zona de evenimente, in defavoarea contactului direct cu expozantii si a networkingului
- Accesul in targ se va face pe baza scanarii codului QR (sau al unui altfel de cod potrivit avansului tehnologic) al tichetului achizitionat pe internet si prezentat in versiunea mobile. Varinta avansata: identificarea vizitatorului inscris online se va face prin scanarea irisului. Apoi, prin accesarea informatiilor de profil, acesta va fi directionat catre zonele de interes din targ
- Tariful tichetului de acces la targ va creste, va creste si numarul de profesionisti prezenti, in timp ce numarul de vizitatori persoane fizice va ramane moderat (daca va creste, va creste usor).
- Materialele in varianta print vor avea din ce in ce mai putin succes, dar nu vor disparea cu totul (inca). Vor fi insa inlocuite de suporturi electronice de stocare a informatiei, din ce in ce mai avansate.
Momentul 2020 pare destul de indepartat in timp, iar previziunile par o evolutie fireasca si relaxata a ceea ce se intampla acum. Cu siguranta nu va trebui sa asteptam 7 ani pentru a vedea schimbarile de mai sus, multe dintre ele vor fi probabil vizibile in maximum 2 ani.
Scopul articolului este acela de a face acest excercitiu impreuna, nu de a ma erija eu in profet al turismului romanesc. Va invit asadar fie sa-mi completati proiectia, fie sa o atacati, poate asa acceleram tranzitia catre un eveniment de standard international.
Proiectia TTR 2020 a fost facuta avand ca sursa evenimente precum: ITB Berlin, WTM Londra, EIBTM Barcelona, IMEX Frankfurt, IMWorld Bucuresti.
Credit foto: unsplash.com
O analiza corecta. Poate ca 15.000 este o cifra mare, mai ales toamna. In schimb, tariful ridicat a facut si o triere; mai putini adunatori de cataloage, oameni mult mai interesati de eveniment. Desi pentru multi copii si chiar pentru multe persoane in varsta, targul era o ocazie de a mai "iesi"…
Cat despre 2020, slabe sanse sa mai fie fizic, ci numai virtual!
Pare un scenariu de SF pentru noi desi lucrurile sunt simple.
După 2000 calitatea/rezultatele TTR au scăzut dramatic și datorită Lipsei de Strategie în Promovarea României.
ANTREC este partener în organizare, dar așa cum știm parteneriatele la noi sunt nefuncționale.
Momentul 2020 – ar reprezenta un pas catre normalitate. In realitate il astept mai devreme si chiar sper sa devina realitate in urmatorii 3-4 ani. Impartirea actuala – Agentii membre ANAT – agentii nemembre ANAT, membrii ANTREC, membrii FPTR, membrii camere de comert – etc – duce la o fragmentare a spatiilor, la o prezentare neuniforma – un amalgam care nu ne face cinste. In 2020 ma astept la trei categorii principale: EXPOZANTI, VIZITATORI PROFESIONISTI IN TURISM si PERSOANE FIZICE (PUBLIC). Cat despre organizarea targului de catre o companie de evenimente specializata – 7 ani e o tinta realista 🙂
Sa nu uitam ca traiam in Romania totusi, iar numarul celor care se inghesuie la o scobitoare si o punga de hartie este din ce in ce mai mare, proportional cu disperarea romanilor si apetitul crescut pentru vacante de 1 euro.