Pe 7 iunie a avut loc prima editie a “Congresului National de Gastronomie si Vin“, o initiativa binevenita din partea organizatorilor: Vinul.ro, Rare Foods Services, GastroArt.ro, Concret PR cu sprijinul Selgros România.
In cadrul congresului au avut loc 3 dezbateri pe teme foarte actuale legate de gastronomia si vinul romanesc, la discutii participand oameni cu nume cunoscute in industrie: Cezar Ioan , Catalin Paduraru, Gabriela Berechet, Simona Lazar, Nico Lontras, Cezar Munteanu, Florin Dumitreascu, Adrian Hadean.
Temele celor 3 dezbateri au sunat cam asa:
- Avem sau nu avem o gastronomie romaneasca (origini, influente, prezent si viitor)
- Cum ar trebui să arate Identitatea Culinara a Romaniei
- Enoturismul – impuls pentru resuscitarea turimului culina
In urma acestora s-au tras cateva concluzii foarte interesante legate de cum va fi in viitor gastronomia romaneasca. Eu am fost prezenta la doua dintre cele 3 paneluri de discutie iar cateva din concluziile mele sunt:
- Avem mancaruri traditionale romanesti chiar daca la o prima vedere acestea nu par a fi cu adevarat romanesti. La o analiza mai atenta insa – demonstrata de antropologul culinar Simona Lazar – se pare ca “zemurile”(denumire derivata din “zer”), “micii” si “sarmalele” sunt cu adevarat romanesti chiar daca in diferite colturi ale tarii gasim diverse denumiri.
- Chef Nico Lontras a initiat discutia despre “problemele” pe care le avem in industria gastronomiei in Romania iar una din ele este legata de cei care deschid restaurante. “Nimeni nu deschide un restaurant românesc pentru a dezvolta cu adevarat un meniu românesc. Toți deschid numai ca și business, fară să privească lucrurile și altfel“. Ei bine, daca s-ar deschide restaurante si cu alt scop in afara de cel patrimonial, cum ar fi, de exemplu, un restaurant cu meniu exclusiv romanesc realizat dupa retete vechi, Romania ar avea mult de castigat la capitolul gastronomie. Si poate, intr-o zi, gastronomia romaneasca ar putea avea un renume!
- O alta “problema” semnalata este ca in scolile de specialitate din Romania se invata dupa manuale invechite si tehnologie veche. Din anii ’70 (cam de atunci dateaza majoritatea manualelor) si pana in prezent tehnicile de gatit s-au schimbat, materia prima la fel si s-au descoperit diferite beneficii ale legumelor gatite mai putin(de exemplu). Acest lucru ar trebui sa se invete in scoala (vorbim de scoli specializate) inca de la inceput.
- “Reinterpretarea culinara” nu inseamna ca nu respecti retetele ci ca te adaptezi vremurilor si noilor tehnologii. Cum ar fi sa mergi in restaurant, sa ceri o mancare specific romaneasca gatita la ceaun si sa ti se spuna ca trebuie sa astepti 4 ore pentru ca asa e reteta?
- Gabriela Berechet, cunoscuta in industria gastronomiei si pentru redactarea cartii “Cartea Bucatarului Profesionist“, este de parere ca “Pentru a păstra identitatea culinară a României e nevoie să avem o traducere cât mai fidelă a retetelor autentice și tradiționale românești.” Si mare dreptate are pentru ca de la traduceri mai putin fidele se pierd anumite informatii esentiale din gastronomie cum este de exemplu identificarea corecta a anumitor ingrediente.
- In restaurantele romanesti mergi cu ideea sa mananci felul de mancare “X, iar asta nu inseamna decat ca restaurantele respective nu au nicio personalitate. Restaurantele ar trebui sa te faca foarte curios legat de ce vei savura la fiecare vizita in parte.
- Este enoturismul un impuls pentru resuscitarea turismului culinar? Cezar Ioan alaturi de ceilalti speakeri din ultimul panel al zilei spune ca da, insa ca avem mult de munca la acest aspect. Total de acord!
- Inca avem putine locuri de cazare la crame, cele mai multe gasindu-se pe Dealu Mare. La acest aspect cramele din Romania mai au de lucru pentru a le putea pune la dispozitie turistilor, pe langa serviciile de degustare de vin si tur de crama si servicii de cazare si masa (cum exista la atatea crame in Republica Moldova de exemplu). Daca am avea mai multe spatii de cazare poate ca si agentiile d eturism ar deveni mai interesate legat de enoturism ca si turism de nisa.
- Intr-un restaurant vanzarea de “vin la pahar” genereaza “vanzarea la sticla”. Si este logic sa fie asa: iti convingi clientul mult mai usor sa cumpere ceva cand acesta incearca inainte.
Personal cred ca nisarea aceasta spre gastronomie si vin in zona de turism ar putea aduce un plus turismului din Romania.
Daca agentiile de turism ar fi mai receptive la programe de tipul “tururi culinare”, “tururi viticole” si la a concepe pachete de scurta/lunga durata in acele zone ale tarii in care chiar avem ce arata pe partea de gastronomie, Romania ar avea mult de castigat din turism. Mai ales din incoming pentru ca gastronomia si vinul nu este un trend doar la noi in tara ci in intreaga lume. Pe de alta parte si consumatorul roman a inceput sa fie din ce in ce mai educat si acesta deja nu isi mai doreste o simpla “vacanta la mare la all inclusive” ci incepe sa isi doreasca sa experimenteze. Despre turismul de nisa am vorbit in repetate randuri aici pe site dar si la evenimentele pe care le-am sustinut de-a lungul anilor si intentionez sa continui. Stai pe aproape!
Gastronomia Romaniei devine din ce in ce mai prezenta in jurul nostru. De exemplu, in 2019 Sibiul va fi “Regiune Gastronomica Europeana“. Oare tipul acesta de nisa nu merita mai mult atentia noastra, a celor ce lucram in turism? Eu cred ca da. Si nu numai ca merita, avem mari sanse de a creste turismul de incoming dezvoltand o astfel de nisa.
Pe langa cele 3 dezbateri mentionate mai sus, in cadrul Congresului National de Gastronomie si Vin a fost dezbatut si ,,Manifestul pentru gastronomia si vinurile din Romania”. Acesta este un ghid scurt si concis de bune practici in domeniul HoReCa, care culmineaza cu o petitie ce vizeaza declararea unei ,,Zile nationale a gastronomiei si vinului din Romania”, care sa fie libera prin lege.
Motivul pentru care a aparut acest manifest este urmatorul: ,,Aceasta poate constitui prilej permanent pentru reconectarea la una dintre cele mai importante surse ale identitatii noastre nationale si pentru promovarea economiei si turismului din tara noastra.” (semneaza initiatorii Congresului National de Gastronomie si Vin)
,,Ma preocupa de mai multi ani, si am aratat public asta, faptul ca societatea noastra, desi mananca, nu se hraneste. Suntem intr-un punct critic, de inflexiune, in care trebuie sa spunem ca doar atat, nu ajunge. Hrana romanilor ca mostenire culturala face parte din patrimoniul imaterial. Iar Manifestul de la finalul primei editii a Congresului da tonul acestui inceput. Va invitam alaturi de noi, pentru regasirea identitati culinare nationale. As începe de la gurile Dunarii, cu scrumbia afumata viitor IGP, un unicat in Europa.” a declarat Tiberiu Cazacioc – Slow Food Bucuresti-Valahia Gusturilor
Inchei cu cuvintele spuse de Cezar Ioan – Vinul.ro in deschiderea conferintei: “Gastronomia este primul mod în care cunoști o destinație. “
Putem face oare cunoscuta destinatia “Romania” prin gastronomie si vin? Eu zic ca da! Depinde acum cati furnizori de servicii turistice vor lua in serios aceasta intrebare si cati, dintre acestia, vor face ceva activ in acest sens.
Sa ne vedem cu bine la editia de anul viitor a Congresului de gastronomie si vin!
